Iarăşi aceleaşi zile de smoală, monotone
Care trec fără rost,
Peste tot în jurul meu, pe străzi
Pare-mi-se că văd fantome
Şi totul e sinistru de anost.
Aceleaşi feţe de ceară
Cu ochi de cauciuc
Ce trec nepăsător
În cumplita lor călătorie spre noroc.
Ah! Ce visători!
Oare nu ştiu ei că sunt
nişte bieţi muritori?
Nişte marionete pe scena vieţii?
Ba ştiu, dar sunt încrezători
Şi-şi trăiesc vieţile de hârtie
în cutii de carton.
17.03.2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu