miercuri, 15 iulie 2009

Ploaie de martie 57.

Plouă încet, pe chipul meu
Şi picături străvezii se amestecă
cu lacrimi
Ce curg şiroaie, cad mereu,
Lovindu-se cu ecou
De rămăşiţele unei inimi uitate...

Plouă în gând, plouă în suflet
Şi amintiri se scurg pe-o bancă
pustie
Cu amprente de răşină
Şi ace de brad,
Iar o floare moare-n feerie.

Vântul tace şi simt doar
miros de apă,
În aer e o pace încleştată
Cu iz de moarte şi viaţă ,
Cu înmiresmate frânturi de timp
trecut...

Plouă încet şi e ploaie de martie
Ca un plânset de copil,
Cu picături dulci şi inocente
Ce cu lacrimi se amestecă
Şi cad şiroaie, curg mereu...

16.03.2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu