Destin 67.

E o atmosferă apăsătoare afară,
Aer cald și mireasmă de ploaie
În noaptea cea gri și amară,
Iar eu îți simt prezența
în odaie,
în apă,
în vis...

Te strecori ușor pe lângă
mine,
Privirea ta mă arde și mă îngheață,
Iar cu o mână obrazul mi-l cuprinzi
Și mă strângi în brațe,
Buzele înflăcărate se ating
Și pe veci suntem uniți
prin destin.

Dar ploaie cade,
se lovește de geam,
Oare unde ești?
Căci au fost doar iluzii și vise
Într-o seară de mai
Și pentru o clipă eternă
Lângă mine am crezut că ești,
Am crezut într-o ploaie de vară,
într-un destin...

12.05.-16.05.2009