Luna-mi zâmbeşte... 89.

Luna-mi zâmbeşte rece
pe cerul de toamnă,
Îmi aruncă priviri nervoase
Şi-mi stinge somnul, prematur...

Are un zâmbet trist
şi-amar,
şters-
e lună de fildeş,
mireasă moartă pe cer sidefat...

Luna vibrează-n mormântul
nopţii,
razele-i tremură ameninţător.
Lună, de ce mă urăşti?
Şi tu suferi
Şi eu sunt ca şi tine-
Dar e întuneric calm,
Doar luna-mi zâmbeşte nervos,
pe cerul de toamnă...

3.10.2009-10.11.2009